PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR

 

PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR

 Jurist Melu LICIU

  1. NOTIUNI INTRODUCTIVE

 Principiul autodeterminarii popoarelor a aparut in Europa in secolul al XIX-lea, dupa Primul Razboi Mondial, din nevoia de protectie a drepturilor nationalitatilor si a sustinut lupta impotriva colonialismului.

Ulterior, principiul a fost atestat de Carta Organizatiei Natiunilor Unite si de alte acte internationale precum: Declaratia asupra  acordarii independentei tarilor si popoarelor coloniale din 1960, Pactele internationale privind drepturile omului si Declaratia privind principiile de drept international din anul 1970.

De asemenea, Carta de la Paris din anul 1990 si Actul Final de la Helsinki din anul 1975 reglementeaza egalitatea suverana a statelor, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala,  neamestecul in treburile interne, egalitatea in drepturi si dreptul popoarelor de a dispune de ele insele,  intre aceste principii existand o stransa legatura.

Principiul autodeterminarii popoarelor este un principiu de prim rang al dreptului international alaturi de mentinerea pacii si securitatii internationale, respectarea drepturilor omului si cooperarea internationala.

  1. NORME ALE DREPTULUI INTERNATIONAL CARE CONSACRA PRINCIPIUL AUTODETERMINARII POPOARELOR 
  1. A. Carta Organizatiei Natiunilor Unite: 

Preambul:

Noi, popoarele Națiunilor Unite, hotărâte să izbăvim generațiile viitoare de flagelul războiului …, să ne reafirmăm credința în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a bărbaților și a femeilor, precum și a națiunilor mari și mici, să creăm condițiile necesare menținerii justiției și respectării obligațiilor decurgând din tratate și alte izvoare ale dreptului internațional …, am hotărât să ne unim eforturile pentru înfăptuirea acestor obiective.

 Scopurile Natiunilor Unite:

„Sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalitatii in drepturi a popoarelor si dreptului lor de a dispune de ele insele, si sa ia oricare alte masuri potrivite pentru consolidarea pacii mondiale”;  

  1. B. Pactul International cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, 1, paragrafele (1) si (2):

„1: „Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele insele. In virtutea acestui drept ele isi determina liber statutul politic si isi asigura liber dezvoltarea economica, sociala si culturala.

  1. 2. Pentru a-şi înfăptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogăţiile şi de resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea economică internaţională, întemeiată pe principiul interesului reciproc, şi din dreptul internaţional. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai”.
  2. Pactul International cu privire la drepturile civile si politice prevede la art. 1 paragrafele (1) si (2) urmatoarele: 

1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele însele. În virtutea acestui drept, ele îşi determină liber statutul politic şi îşi asigură liber dezvoltarea economică, socială şi culturală.

  1. 2. Pentru a-şi înfăptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogătiile şi de resursele lor naturale, fără a aduce atingere obligaţiilor care decurg din cooperarea economică internaţională, întemeiată pe principiul interesului reciproc , şi din dreptul internaţional. În nici un caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de trai”. 
  2. Declarația Organizatiei Natiunilor Unite asupra principiilor dreptului internațional privind relațiile prietenești și de cooperare dintre state din 24.10.1970 proclama, printre altele, Principiul egalității în drepturi al popoarelor și al dreptului lor de a decide de ele însele si Principiul egalității suverane a statelor:

 ▪ Principiul egalității în drepturi a popoarelor și al dreptului lor de a decide de ele însele:

„În virtutea principiului egalității în drepturi a popoarelor și al dreptului lor de a dispune de ele însele, principiu consacrat în Cartă, toate popoarele au dreptul de a-și hotărî statutul lor politic, în deplină libertate și fără amestec din afară și de a urma dezvoltarea lor economică, socială și culturală, și orice stat are obligația de a respecta acest drept conform dispozițiilor Cartei.

Orice stat are obligația de favoriza, împreună cu alte state sau separat, realizarea principiului egalității în drepturi al popoarelor și al dreptului lor de a dispune de ele însele, conform dispozițiilor Cartei…”.

„Orice stat are obligația de a se abține să recurgă la orice măsură de constrângere care ar lipsi popoarele menționate mai sus în cuprinsul acestui principiu, de dreptul lor de a dispune de ele însele, de libertatea și independența lor…”.

„Nici o dispoziție din paragrafele precedente nu va fi interpretată ca autorizând sau încurajând o acțiune, oricare ar fi ea, care ar dezmembra sau ar amenința, în total sau în parte, integritatea teritorială sau unitatea politică a oricărui stat suveran și independent, care se conduce conform principiului egalității în drepturi și dreptului popoarelor de a dispune de ele însele enunțat mai sus și având un guvern care reprezintă ansamblul poporului aparținând teritoriului, fără distincție de rasă, credință sau culoare”.

„Orice stat trebuie să se abțină de la orice acțiune care vizează să rupă parțial sau total unitatea națională și integritatea teritorială a unui alt stat sau țară”. 

Principiul egalității suverane a statelor:

„Toate statele se bucură de egalitate suverană. Ele au drepturi și obligații egale și sunt membri egali ai comunității internaționale, indiferent de deosebirile de ordin economic, social, politic sau de altă natură.

În special, egalitatea suverană cuprinde următoarele elemente:

– statele sunt egale din punct de vedere juridic;

– fiecare stat se bucură de drepturi inerente deplinei suveranități;

– fiecare stat are obligația de a respecta personalitatea altor state;

integritatea teritorială și independența politică a statului sunt inviolabile;

– fiecare stat are dreptul de a-și alege și a dezvolta în mod liber sistemul său politic, social, economic și cultural…”.

  1. Din continutul Cartei de la Paris din anul 1990 rezulta faptul ca subiecte ale principiilor promovate sunt statele semnatare.

Sintem hotariti sa conlucram pentru apãrarea instituţiilor democratice impotriva activitãţilor care incalca independenta, egalitatea suverana sau integritatea teritorialã a statelor participante. Este vorba, îndeosebi, de activitãţi ilegale, incluzind presiunea exercitatã din afarã, constringerea şi subversiunea”.

  1. Actul Final de la Helsinki

Declaratia privind principiile care guverneaza relatiile reciproce dintre statele participante:

Statele participante la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa…declară hotărîrea lor de a respecta și pune în practică, fiecare dintre ele în relațiile sale cu toate celelalte state participante, indiferent de sistemul lor politic, economic sau social, precum și de mărimea lor, situația lor geografică sau nivelul lor de dezvoltare economică, primordială și guvernează relațiile lor reciproce”;

Egalitatea suverană, respectarea drepturilor interne suveranității:

Statele participante își vor respecta fiecare egalitatea suverană și individualitatea celuilalt, precum și toate drepturile inerente suveranității și pe care le cuprinde suveranitatea lor, între care în special dreptul fiecărui stat la egalitate juridică, la integritate teritorială, la libertate și independență politică. Ele vor respecta, de asemenea, fiecare dreptul celuilalt de a-și alege și dezvolta liber sistemul politic, social, economic și cultural, precum și dreptul de a-și stabili legile și reglementările.

În cadrul dreptului internațional, toate statele participante au drepturi și obligații egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini și conduce în mod liber relațiile sale cu alte state în conformitate cu dreptul internațional și în spiritul prezentei Declarații.

Ele consideră că frontierele lor pot fi modificate, în conformitate cu dreptul internațional, prin mijloace pașnice și prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparține sau nu organizațiilor internaționale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de alianță; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate…”

Inviolabilitatea frontierelor:

„Statele participante consideră inviolabile, fiecare, toate frontierele celuilalt, precum și frontierele tuturor statelor din Europa, și în consecință ele se vor abține acum și în viitor de la orice atentat împotriva acestor frontiere.

În consecință, ele se vor abține, de asemenea, de la orice cerere sau de la act de acaparare și de uzurpare a întregului sau a unei părți a teritoriului oricărui stat participant”.

Integritatea teritorială a statelor:

„Statele participante vor respecta integritatea teritorială a fiecăruia din statele participante.

În consecință, ele se vor abține de la orice acțiune incompatibilă cu scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite, împotriva integrității teritoriale, a independenței politice sau a unității oricărui stat participant, și în special de la orice asemenea acțiune care constituie o folosire a forței sau amenințare cu forța.

Statele participante se vor abține, de asemenea, fiecare, de a face din teritoriul celuilalt obiectul unei ocupații militare sau al altor măsuri de folosire directă sau indirectă a forței în contradicție cu dreptul internațional sau obiectul unei dobîndiri prin asemenea măsuri sau prin amenințarea cu ele. Nici o ocupație sau dobîndire de această natură nu va fi recunoscută ca legală…”

Neamestecul în treburile interne:

„Statele participante se vor abține de la orice intervenție, directă sau indirectă, individuală sau colectivă, în treburile interne sau externe care intră în competența națională a altui stat participant, oricare ar fi relațiile lor reciproce.

Ele se vor abține în consecință de la orice formă de intervenție armată sau de amenințare cu o asemenea intervenție împotriva altui stat participant.

Ele se vor abține, de asemenea, în orice împrejurare, de la orice alt act de constrîngere militară sau politică, economică ori de altă natură, tinzînd să subordoneze intereselor lor exercitarea de către un alt stat participant a drepturilor inerente suveranității sale și prin aceasta să obțină un avantaj oarecare.

În consecință, ele se vor abține, între altele, de la sprijinirea, directă sau indirectă, a activităților teroriste sau a activităților subversive sau altele îndreptate spre răsturnarea violentă a regimului altui stat participant…

Egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul popoarelor
de a dispune de ele însele:

„Statele participante vor respecta egalitatea în drepturi a popoarelor și dreptul lor de a dispune de ele însele, acționînd în mod permanent în conformitate cu scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și cu normele corespunzătoare ale dreptului internațional, inclusiv cele care se referă la integritatea teritorială a statelor.

În virtutea principiului egalității în drepturi a popoarelor și dreptului lor de a dispune de ele însele, toate popoarele au în permanență dreptul, în deplină libertate, de a determina așa cum doresc și atunci cînd doresc statutul lor politic intern și extern, fără nici un amestec din afară și de a înfăptui conform voinței lor dezvoltarea lor politică, economică, socială și culturală.

Statele participante reafirmă importanța universală a respectării și exercitării efective a egalității în drepturi a popoarelor și dreptului lor de a dispune de ele însele pentru dezvoltarea de relații prietenești între ele ca și între toate statele; ele reamintesc, de asemenea, importanța eliminării oricărei forme de încălcare a acestui principiu”.

  1. INTERPRETAREA PRINCIPIULUI. APLICABILITATE

▪ Toate natiunile lumii sunt egale in drepturi, indiferent daca sunt natiuni mici sau natiuni mari; toate natiunile au dreptul de a-si hotara singure soarta.

Toate statele se bucura de egalitate suverana, de integritate teritoriala si independenta politica, toate statele sunt egale din punct de vedere juridic, toate statele au dreptul de a-si alege si de a dezvolta in mod liber sistemul lor politic, social, economic si cultural.

▪ Toate popoarele pot dispune in mod liber de bogatiile si de resursele lor naturale; niciun popor nu poate fi obligat sa cedeze, sa instraineze, sa privatizeze, sa cesioneze resursele sale naturale.

▪ Nimeni nu poate impune unei natiuni o anumita dezvoltare sociala, o anumita directie sau anumite masuri cu efecte in plan social.

▪ Nimeni nu poate impune unei natiuni o anumita cultura, o anumita dezvoltare sau evolutie culturala; fiecare popor are dreptul la identitate culturala si la continuitate in traditii.

▪ Orice stat, indiferent de dimensiuni, de situare geografica si de nivel de dezvoltare are obligatia de a inlesni, impreuna cu celelalte state, realizarea principiului egalitatii in drepturi al popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele insele.

▪ Potrivit principiului autodeterminarii, orice popor poate decide in mod liber infiintarea unui stat suveran, desfiintarea unui stat, mentinerea unui stat  in forma existenta sau asocierea cu alte state.

Un astfel de drept nu poate fi exercitat de minoritatile aflate pe teritoriul respectiv.

▪ Orice stat are obligatia de a se abtine de la agresiuni fata de alte state, de la utilizarea unor mijloace militare sau altor mijloace de constrangere.

Frontierele  decise ca urmare a optiunii popoarelor, in conditiile dreptului international, sunt intangibile.

▪ Orice popor are posibilitatea de a-si exercita in mod liber dreptul de a dispune de el insusi si de teritoriul pe care il stapaneste, potrivit conventiilor internationale, in virtutea dreptului la determinare politica, sociala, economica.

Acest drept nu poate fi exercitat si de categorii ale populatiei sau de minoritati, astfel de pretentii sunt ilegale.  

▪ O minoritate nu poate decide infiintarea unui alt stat pe teritoriul statului in care traieste, nu poate decide dezmembrarea statului respectiv, nu poate decide afilierea statului respectiv la un alt stat sau la o organizatie, nu poate decide schimbarea denumirii statului respectiv, inlocuirea drapelului, inlocuirea imnului si a limbii utilizate in administratie daca vointa majoritatii este in sens contrar celor pretinse de minoritate.

▪ Actele agresive ale unei minoritati indreptate impotriva  majoritatii care isi exercita drepturile istorice asupra unui teritoriu, recunoscute de tratatele internationale, nu pot fi justificate prin invocarea unor pretentii asupra teritoriului pe care majoritatea il stapaneste.

▪ In baza principiului autodeterminarii orice popor are dreptul de a-si alege conducatorii, de a decide asocierea / afilierea statului la organizatii internationale, de a renunta la o parte din suveranitatea lor, si, tot in baza principiului autodeterminarii are dreptul de a se retrage din aceste organizatii.

▪ Fara a fi un adept al retragerii Romaniei din Uniunea Europeana,  pentru a clarifica pe deplin modul in care se aplica principiul autodeterminarii popoarelor,  precizez urmatoarele:

Poporul Roman a decis aderarea Romaniei la Uniunea Europeana renuntand astfel la o parte din suveranitatea Romaniei in favoarea Uniunii Europene, in baza principiului autodeterminarii popoarelor, si, tot in baza principiului autodeterminarii popoarelor, Poporul Roman are dreptul de a decide, in orice moment, retragerea  Romaniei din Uniunea Europeana.

▪ Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE):

Articolul 2

(1) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii competență exclusivă într-un domeniu determinat, numai Uniunea poate legifera și adopta acte cu forță juridică obligatorie, statele membre putând să facă acest lucru numai în cazul în care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea în aplicare a actelor Uniunii.

(2) În cazul în care tratatele atribuie Uniunii o competență partajată cu statele membre într-un domeniu determinat, Uniunea și statele membre pot legifera și adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic în acest domeniu. Statele membre își exercită competența în măsura în care Uniunea nu și-a exercitat competența. Statele membre își exercită din nou competența în măsura în care Uniunea a hotărât să înceteze să și-o mai exercite”.

Articolul 50 al Tratatului de la Lisabona din 2009:

Orice stat membru poate decide să se retragă din Uniune, în conformitate cu regulile sale constituţionale„.

Statul care vrea să se retragă trebuie să informeze Consiliul European de intențiile sale.

UE va negocia un acord cu statul care se retrage, prin care va stabili  „modalităţile retragerii si care va tine cont de cadrul relaţiei viitoare cu Uniunea„.

 CONCLUZII:

 Avand in vedere normele de drept international expuse anterior, apreciez ca Principiul autodeterminarii popoarelor nu este unul perimat, dimpotriva, este un principiu actual, care poate fi invocat in orice moment, in situatia inregistrarii unor incalcari sau in situatia in care un popor apreciaza ca renuntarea la o parte din suveranitate sa contravine propriilor interese.

Principiul autodeterminarii protejeaza drepturile popoarelor si ale statelor pe care popoarele, in mod liber, au decis sau decid sa le infiinteze.

Minoritatile nationale nu pot invoca Principiul autodeterminarii popoarelor.

 Minoritatile nationale nu pot invoca Principiul autodeterminarii popoarelor in scopul justificarii unor revendicari teritoriale, in scopul dezmembrarii unor state sau infiintarii unor state noi.

Statele, si minoritatile pe care le sprijina, au obligatia de a se abtine,  în orice împrejurare, de la orice act de natura militară, politică, economică ori de altă natură, prin care s-ar tinde la obstructionarea exercitarii de catre alt stat a drepturilor inerente suveranității sale și prin aceasta de a obtine avantaje oarecare.

În consecință, statele si minoritatile se vor  abține de la sprijinirea, directă sau indirectă, a activităților teroriste, a activităților subversive sau altor activitati care au ca scop amestecul in treburile interne ale unui stat, răsturnarea violentă a regimului acestuia, incalcarea suveranitatii sale, afectarea integritatii teritoriale, incalcarea frontierelor, incalcarea principiului egalitatii în drepturi  și a dreptului acestuia de a dispune de el  însusi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *