ACORD DE PARTENERIAT întreCENTRUL PENTRU UMANISM ȘI DREPTURILE OMULUI DIN ROMÂNIA șiASOCIAȚIA HENRI COANDĂ
|
Realizat cu prilejul aniversării CENTENERULUI ROMÂNIEI, 1918 – 2018,
în vederea promovării activității științifice a Academicianului Henri COANDĂ, pionier al aviației mondiale și a Generalului Constantin COANDĂ, președintele Consiliului de miniștri și ministru al Afacerilor Străine al României în perioada pregătirii Marii Uniri (octombrie – noiembrie, 1918)
Astfel, având în vedere:
– promovarea publică corectă a unor aspecte din viața și activitatea științifică a inginerului și inventatorului român Henri COANDĂ,
– respectarea adevărului istoric cu privire la prioritățile științifice ale lui Henri COANDĂ,
– promovarea publică corectă a meritelor pe care Generalul Constantin COANDĂ le are la obținerea independenței naționale și la făurirea și menținerea României Mari, în perioada 1875-1932,
– respectarea adevărului istoric cu privire la activitatea generalului Constantin COANDĂ,
– respectarea dorinței lui Henri COANDĂ, de a se amenaja, în imobilul ce a aparținut familiei sale, o instituție de înaltă ținută culturală și științifică, sub una din denumirile: Casa Gândirii Românești, Institutul Gândirii Românești sau Institutul ”Henri COANDĂ”,
– respectarea dorinței familiei COANDĂ cu privire la patrimoniul donat Statului Român, prin intermediul diferitelor instituții, în perioada 1969-1974 și după aceasta,
– armonizarea și identificarea sarcinilor pe care le au unele instituții deținătoare de patrimoniu COANDĂ, cu privire la deținerea și valorificarea acestora,
noi,
CENTRUL PENTRU UMANISM ȘI DREPTURILE OMULUI DIN ROMÂNIA, în continuare C.U.D.O.R, reprezentat de doamna Mihaela MÂNDREA – MURARU, în calitate de Președinte, şi
ASOCIAȚIA HENRI COANDĂ, reprezentată de domnul Sorin DINEA, în calitate de Președinte,
am convenit asupra prezentului ACORD care are ca scop general promovarea unor aspecte privind viața și activitatea inginerului și inventatorului Henri COANDĂ, pionier al aviației mondiale și a tatălui său General Constantin COANDĂ, președinte al Consiliului de Miniștri al României (prim-ministru) la momentul Marii Uniri de la 1918, în condițiile următoare:
1. SCOP
1.1 Părțile convin să participe împreună la următoarele:
1.1.1 Promovarea către publicul larg a unor aspecte legate de viața și de activitatea inginerului și inventatorului Henri COANDĂ, în scopul corectei informări și popularizării creațiilor și realizărilor marelui savant,
1.1.2 Promovarea către publicul larg a unor aspecte legate de viața și de activitatea Generalului Constantin COANDĂ, în scopul corectei informări și respectării adevărului istoric și în scopul conștientizării contribuției acestuia la înfăptuirea Marii Uniri din 1918,
1.1.3 Păstrarea, expertizarea, catalogarea, studierea, digitalizarea, arhivarea, restaurarea, conservarea și valorificarea culturală, științifică, educațională și turistică a patrimoniului COANDĂ, în interes public,
1.1.4 Susținerea înființării, organizării și funcționării CASEI MEMORIALE COANDĂ ca unitate culturală, științifică și educațională, în vederea respectării dorinței familiei COANDĂ și în special respectării voinței lui Henri COANDĂ.
1.1.5 Susținerea înființării, organizării și funcționării CASEI GÂNDIRII ROMÂNEȘTI, ca unitate de înaltă creativitate românească pusă în folosul întregii umanități, pornind de la conceptul lui Henri COANDĂ exprimat în diferite ocazii la revenirea sa în țară din anul 1967, având ca scop susținerea, dezvoltarea și valorificarea creativității românești, în toate domeniile.
1.1.6 Participarea la activitățile prilejuite de CENTENARUL MARII UNIRI 1918-2018 prin organizarea, marcarea unor momente specifice în concordanță cu scopul prezentului acord,
1.1.7 Participare la elaborarea unui cadru legislativ adecvat funcționării CASEI MEMORIALE COANDA și CASEI GÂNDIRII ROMÂNEȘTI
1.1.8 Accesarea împreună la programe naționale, europene și internaționale pentru obținerea de fonduri necesare activităților curente comune,
1.2 Părțile convin să își aducă contribuția, astfel:
2. CONTRIBUȚIA FIECĂREI PĂRȚI
2.1 C.U.D.O.R va oferi ASOCIAȚIEI HENRI COANDĂ, în vederea îndeplinirii scopului prezentului ACORD, următoarele:
2.1.1 participarea la unele activități publice (sedințe, dezbateri, expoziții, mediatizări, diseminări etc) sau administrative (expertizare, arhivare, conservare, restaurare, clasare), activități inițiate sau organizate de C.U.D.O.R, în vederea atingerii scopului prezentului acord,
2.1.2 colaborarea instituțională necesară susținerii unor proiecte, activități și/sau programe culturale, științifice, educaționale sau turistice în legătură cu Henri COANDĂ și/sau cu lumea aerospațială și științifică românească în general,
2.1.3 facilizarea accesului la alte instituții sau structuri cu care C.U.D.O.R colaborează în România sau străinătate.
2.2 ASOCIAȚIA HENRI COANDĂ va oferi C.U.D.O.R, în vederea îndeplinirii scopului prezentului ACORD, următoarele:
2.2.1 întreaga sa asistență și expertiză cu privire la viața și activitatea lui Henri COANDĂ, în vederea realizării unor activități și evenimente culturale, educaționale și științifice, pe care C.U.D.O.R le organizează sau la care participă,
2.2.2 acces la marca „COANDA” (clasa 41 NISA), certifică de OSIM, pentru a fi folosită pentru „educație, instruire, activități sportive și culturale”
2.2.3 facilizarea accesului la alte entități cu care ASOCIAȚIA HENRI COANDĂ colaborează în România sau străinătate,
3. FINANȚARE
3.1 Fondurile necesare desfășurării activităților menționate se asigură din fondurile proprii ale ambelor părți sau sunt obținute din sponsorizări, donații, fonduri bugetare, extrabugetare, fonduri europene, granturi EAA, fonduri norvegiene și/sau internaționale.
3.2 În cazul în care se vor accesa fonduri bugetare, extrabugetare, fonduri europene, granturi EAA, fonduri norvegiene și/sau internaționale, printr-o solicitare comună, acestea vor fi repartizate corespunzător implicării fiecărui partener.
4. DREPTURI DE AUTOR
4.1 Fiecare parte își păstrează toate drepturile de autor pentru materialele proprii, ce au fost puse la dispoziția celeilalte părți ca urmare a prezentului ACORD
4.2 Fiecare parte va indica contribuția și drepturile celeilalte părți pe toate materialele de promovare care fac referire la activitățile rezultate ca urmare a prezentei colaborări
5. IMAGINE
5.1 Părţile convin ca însemnele ambelor părți să fie prezente pe/în fiecare din materialele oficiale sau de promovare aferente rezultatelor acestei colaborări și pe paginile web și facebook ale părților
5.2 La orice apariții radio-tv-internet cu privire la activitățile comune desfășurate în baza prezentului ACORD, se va specifica, pe cât posibil, contribuția părților
6. PRIORITĂȚI
6.1 Fiecare parte va primi cu prioritate informații ce rezultă din programele și activitățile desfășurate de cealaltă parte, în ceea ce privește subiectele ce fac scopul prezentului acord
7. ALTE CLAUZE
7.1 Fiecare activitate complexă desfășurată împreună în baza prezentului ACORD (program, proiect, expoziție, diseminare, mediatizare, cesiune etc), va fi descrisă separat într-un ACT ADIȚIONAL, care să prevadă scopul, activități, termene, persoane responsabile și implicate, comunicare și alte proceduri specifice necesare îndeplinirii activității respective
7.2 Prezentul ACORD întră în vigoare la data semnării de ambele părți și are valabilitate pe termen nelimitat
7.3 Modificarea prezentului ACORD se face doar cu acordul părților, prin ACT ADIȚIONAL
7.4 Părțile pot renunța la ACORD cu o notificare prealabilă de 30 de zile
7.5 Litigiile de orice fel decurgând din executarea prezentului ACORD se vor soluționa pe cale amiabilă, sau la instanțele competente
7.6 Forța majoră apără de răspundere partea care o invocă, în condițiile legii
Prezentul acord s-a încheiat în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare dintre părți
CENTRUL PENTRU UMANISM SI DREPTURILE OMULUI DIN ROMÂNIA
|
ASOCIATIA HENRI COANDAPreședinte,Sorin DINEA |
CUDOR la Marea Unire de la Alba Iulia
LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!
Dr. ing. Toader ULISE, prim vicepreședinte
Și anul acesta, ca în fiecare an de 1 Decembrie, cei care cred în ROMÂNIA și în poporul său au venit cu inima deschisă și sufletul curat în Cetatea Marii Uniri, Alba Iulia.
Dintre evenimentele marcante ale poporului român, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Primul 1 Decembrie ca Zi Națională a României a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990.
Membrii CUDOR s-au alăturat năzuințelor de unitate și demnitate ale celor prezenți, într-o atmosferă de sărbătoare românească autentică. Am simțit că este o datorie a fiecărui român ca măcar o dată în viață să ajungă de 1 Decembrie la Alba Iulia, ca o dovadă a credinței de unitate națională și spirit românesc. Tot astfel, în 1918, pe lângă personalitățile vremii, au venit români de peste tot din țară, cu steaguri tricolore și însoțiți de cântări.
În călătoria CUDOR s-a strecurat și un curcubeu superb, ca un semn bun a ceea ce urma să vedem și să simțim, ca un prim semn de iubire pentru românii adevărați. 
În zi de sărbătoare am găsit Cetatea înțesată de români, simțind toți ca unul și trăind fiecare moment cu o lacrimă pe obraz sau în adâncul sufletului, în permanenta aducere aminte a celor care, de-a lungul istoriei, au făcut posibilă siguranța și bucuria zilelor de azi. Desfășurarea unor evenimente importante au clădit, în timp îndelungat, ceea ce noi astăzi sărbătorim ca zi națională.
Ne amintim, desigur, cum la 1 noiembrie 1599 domnitorul Mihai Viteazul intra triumfător în Cetatea Alba Iulia ca un an mai târziu să săvârșească Unirea Țărilor Române și cum, mai apoi, în 1784, Horea, Cloșca și Crișan mureau pentru atitudinea lor profund românească. Mai târziu, anul 1848 a fost cel în care dorința de unire a românilor din Transilvania s-a regăsit în Marea Adunare de la Blaj, unde s-au ținut discursuri legate de libertatea nației și s-a strigat „Noi vrem să ne unim cu țara”, ceea ce însemna unirea cu Țara Românească și Moldova, idee susținută prin luptă de către Avram Iancu. O serie de alte evenimente istorice si numeroase personalități au contribuit la această luptă a poporului român de a fi o nație unită, iar noi avem obligația de a descoperi, prin analizarea istoriei, cât mai multe din aceste sacrificii.
Cum bine știm, Unirea Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918 încheie procesul de formare a statului național unitar român, proces început încă din 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat în 1878 prin unirea Dobrogei cu țara, în martie 1918 prin unirea României cu Basarabia și în noiembrie 1918, prin unirea României cu Bucovina.
Cărțile de istorie ne spun că Adunarea de la Alba Iulia s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare, cu participarea a 1228 de delegați oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate românești, dar și cu o largă participare a poporului de pretutindeni.
Prezenți la Alba Iulia, membrii CUDOR au dorit să aducă un omagiu înaintașilor care au murit pentru ca noi să fim astăzi o națiune liberă, unită și demnă în fața tuturor, stăpâni pe pământurile străbune, să fim astăzi un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. S-au alăturat astfel celor care au depus coroane de flori la statuia lui Ion I.C. Brătianu și la cea a domnitorului Mihai Viteazul.
Depunerea coroanelor a însemnat rememorarea atât a contribuțiilor pe care cei doi le-au adus la formarea statului național unitar, cât și a tuturor celorlalte acte și manifestări săvârșite de către aceștia pentru popor, alături de o seamă de alte personalități istorice. Deși au trăit în vremuri diferite, toți eroii au simțit la fel pentru țară și poporul ei.
Depunerea de coroane a însemnat momente de mare înălțare spirituală pentru noi toți, un semn de prețuire și mulțumire înălțat către bunii noștri înaintași, care au luptat pentru țară, cu inima și trupul. Muzica Imnului Eroilor și militarii prezenți din jurul nostru au recreat acea stare de întoarcere la originile istorice, de liniște, de pace, dar și de forță.
Următorul moment emoționant a fost slujba religioasă ținută la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, 
ca o mulțumire adusă de astă dată lui Dumnezeu pentru reușitele noastre ca popor de-a lungul timpului și pentru făurirea unirii în cuget și-n simțiri a nației române. Ne-am rugat cu toții pentru binele poporului român și pentru înțelepciunea conducătorilor, în respectul și pilda bravilor noștri înaintași.
Adunarea de trupe militare pentru a sărbători Ziua Națională și a defila pe urmă în fața mulțimii au adus o mare bucurie pe fețele celor prezenți și în același timp un sentiment puternic de mândrie națională. Recunoștința față de soldații de ieri, de azi și de mâine trebuie să o purtăm în suflete și să facem așa încât faptele lor de vitejie și sacrificiile pe care le-au făcut pentru țară să nu fie uitate în veci. Toate evenimentele trecutului legate de prezent făuresc viitorul de mâine.
Locul cel mai bogat de istorie din Alba Iulia și unul dintre cele mai semnificative din țară este Sala Unirii, pe care am vizitat-o închipuindu-ne cum s-au adunat acum 99 de ani cei 1.228 de delegați ai națiunii române sub acest acoperiș și ce lucru măreț au înfăptuit. Dealtfel, Cetatea din Alba Iulia deține numeroase simboluri ale evenimentelor importante ce au marcat istoria românilor.
Un moment important recreat în fiecare an în Sala Unirii din Alba Iulia este cel în care soliile din cetățile de scaun ale celor trei provincii românești transmit mesaje patriotice, de susținere a unității și iubirii față de țară, așa cum s-a întâmplat și în acest an.
Încărcați de istorie și mândri de realizările poporului român, unii dintre noi am gândit că ne vom întoarce, mai ales că anul ce vine se împlinesc o sută de ani de la Marea Unire a nației românești.
Membrii CUDOR iubesc istoria poporului român și nu uită eroii cunoscuți sau necunoscuți ai acestei nații, urmărind să susțină valorile strămoșești fără de care nu ne-am mai numi ROMÂNI.
Plecăm din Cealaltă Capitală, Capitala Marii Uniri, păstrând în amintire oamenii frumoşi cu care ne-am întâlnit şi locurile frumoase prin care am trecut.